Povestea mea – Michelle Obama

Despre „devenire”…

„Becoming”… acesta este titlul original al cartii si cred ca si titlul cel mai potrivit. Michelle Obama ne spune o poveste adevarata despre devenire, transformare, adaptare. O fetita de culoare, nascuta si crescuta in ghetourile orasului Chicago, facand parte dintr-o familie din clasa muncitoare, ajunge intr-o zi studenta a prestigioasei Universitati Prtinceton studiind sociologia, ajunge apoi absolventa de drept a renumitei Universitati Harvard, director exectiv in diverse firme de avocatura si organizatii si… printre altele a patruzecisipatra FLOTUS ( First Lady Of the United States). Doar ca aceasta nu este o poveste de adormit copiii, ci una reala, iar Michelle ne arata ca ceasta metamorfoza nu s-a petrecut peste noapte. A fost nevoie de o ambitie de neclintit, de o vointa puternica, de perseverenta, de organizare, incredere in fortele proprii si de multa munca. Ambitia de a-ti depasi propria conditie este cuvantul de ordine al acestei carti care ne arata ca uneori, ceea ce aparent poate fi considerat o slabiciune, in realitate poate sa constituie un puternic factor motivant.

Tema discriminarii pe considerente de sex si, mai ales de rasa, apare in mod constant in discursul lui Michelle Obama. Ea nu se sfieste sa prezinte generatiile trecute și prezente ale familiei ei ca pe niste adevarate victime ale acestei atitudini discriminatorii. Cu toate acestea, ne arata cum a avut puterea de a-si extrage seva viitoarei deveniri tocmai din aceste evenimente. Micuta Miche a vrut cu orice pret sa demonstreze ca se poate, fara sa stie neaparat unde o va purta ambitia ei. Cel mai inalt statut la care a nazuit la inceput a fost acela de avocat ( pentru ca asta ar fi dat cel mai bine in ochii celorlati).

Michelle Robinson a intrat in lumea arida a dreptului, a devenit avocat…doar ca a realizat ca nu asta era ceea ce isi dorea. Nici banii, nici cariera nu au reusit sa-i aduca implinirea . A realizat ca era momentul sa-si foloseasca experienta si educatia in slujba unor scopuri mai inalte. Eu cred ca acesta a fost momentul de cotitura al destinului lui Michelle Obama: momentul in care a devenit o ambasadoare a copiilor si adolescentilor saraci, facand parte din medii defavorizate si marginalizate.

Familia, ca influenta majora….

Aspectul care m-a atras pe mine cel mai mult la aceasta autobiografie a fost felul in care Michelle Obama descrie atmosfera familiala in care a crescut alaturi de fratele sau. Parintii, oameni simpli ( tatal – un muncitor suferind de deficiente motorii intreaga viata, iar mama – o femeie casnica) au fost cei care au pus bazele unei personalitati atat de frumos conturate, au înnobilat caracterele copiilor lor cu valori superioare care i-au ghidat intreaga viata, le-au insuflat principii de neclintit.

Importanta pe care parintii ( doi oameni fara educatie academica) au acordat-o educatiei, atitudinea lor de incurajare si de sustinere neconditionata dau, dupa parerea mea, atat de multa valoare acestei carti. Ele ofera un model, o „reteta”a reusitei ( daca ar putea exista asa ceva). Se desprinde de aici un adevarat mesaj pentru cei ce-si asuma responsabilitatea educarii copiilor: incurajati-va copiii, aratati-le avantajele educatiei, invatati-i sa fie independenti, sa gandeasca liber, sa se desprinda de stereotipuri, sa nu judece si sa nu acuze gratuit.

„Imi dadeam seama ca partile importante ale povestii mele nu stau atat in valoarea aparenta a realizarilor mele, cat in ceea ce a stat la baza lor – numeroasele gesturi marunte de sprijin de care am avut parte de-a lungul anilor si oamenii care m-au ajutat, in timp, sa- mi construiesc încrederea in mine. Imi amintesc de toti, de fiecare persoana care m-a impins vreodata inainte, facand tot ce ii statea in putere sa ma imunizeze impotriva ofenselor si a desconsiderarii pe care aveam sa le intalnesc cu siguranta in locurile catre care ma indreptam – toate acele medii construite de la bun inceput de catre si pentru oameni care nu erau nici negri, nici femei. „

Ideea de familie apare in centrul acestei carti, ea nefiind o carte despre politica, asa cum s-ar astepta unii, cat una despre eforturile unei femei educate de a-si creste frumos si responsabil copiii si de a construi o relatie reusita cu omul iubit. Iubirea si comunicarea par sa fie secretele unei relatii si ale unei familii care reuseste sa treaca prin provocari neobisnuite.

Discretie si eleganta…

Acestea sunt, pentru mine, principalele trasaturi ale lui Michelle Obama. Ea da dovada de multa discretie si diplomatie, pana si atunci cand vorbeste de situatii oarecum intime, fara sa fie insa lipsita de sinceritate. Sa stii sa vorbesti despre viata ta, fara sa alimentezi barfe si fara sa oferi picanterii atat de ravnite de public, si totusi sa oferi informatii si mesaje semnificative, mi se pare o dovada de eleganta desavarsita.

A treia parte a cartii ne vorbeste despre viata la Casa Alba („cea mai cunoscuta adresa din lume”). Ne sunt prezentate atat partile pline de stralucire , de lux, precum si cele mai putin placute precum lipsa intimitatii, a libertatii, dificultatea de a te afla in permanenta sub lupa, de a ti se analiza fiecare miscare si fiecare cuvant. O „First Lady” trebuie sa fie tot timpul conectata la evenimentele in desfasurare, sa participe zilnic la intalniri si sa fie foarte atenta la imaginea sa si la mesajul pe care il transmite. Cei opt ani petrecuti la Casa Alba sunt intensi, solicitanti, agitati, presupun multe sacrificii si multă prezenta de spirit.

Michelle Obama nu vorbeste in termeni pomposi despre importanta sa ca Prima Doamna, dar realizeaza ca a avut o pozitie pe care extrem de putine femei au avut sansa de a o ocupa. Este constienta de faptul ca a fi prima femeie de culoare ocupand aceasta pozitie, a facut din ea un model pentru atat de multa lume. Cu siguranta ca aceasta a fost o pozitie in care nu s-a simtit intotdeauna confortabil, dar in care a fost privita stralucind.

„Povestea mea” de Michlelle Obama este o autobiografie cu un puternic mesaj motivational, o carte ce poate sta cu scucces pe raftul cartilor inspirationale. Am găsit povestea lui Michelle sub brad, de Crăciun și mi-am început anul 2019 citind-o. Am savurat-o cu mare plăcere și v-o recomand și vouă.

Pentru mine, povestea mea nu este despre a ajunge undeva sau despre a atinge un scop anume. O percep mai degraba ca pe o miscare inainte, un mijloc de evolutie, o cale de a incerca permanent sa devii un om mai bun. Calatoria nu se sfarseste. Am devenit mama, dar mai am multe de invatat despre asta si multe de transmis copiilor mei. Am devenit sotie, dar continui sa ma adaptez si sa fiu recunoscatoare fata de ceea ce
inseamna sa iubesti cu adevarat si sa iti construiesti viata alaturi de un alt om. Am devenit, dupa anumite standarde, un om cu putere, si totusi, inca mai sunt momente in care ma simt nesigura si neauzita.

Voi ati citit „Povestea mea” de Michlle Obama? Daca da, v-a placut? Ce v-a impresionat mai mult?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s